Ce este splina?

Splina este un organ plin cu sânge localizat in etajul abdominal superior în partea stânga. Este un organ de depozitare a celulelor rosii sangvine si contine multe celule albe specializate denumite „macrofage” (celule ce lupta împotriva bolilor) care participa la filtrarea sângelui. Splina face parte din sistemul imun si de asemenea elimina din circulatie elementele sangvine îmbatrânite sau deteriorate. Splina ajuta organismul sa identifice si sa omoare bacteriile. Splina poate afecta numarul trombocitelor, numarul celulelor rosii si chiar numarul celulelor albe.

Cum stiu daca splina mea ar trebui eliminata?

Exista mai multe motive pentru care splina ar trebui scoasa, iar lista urmatoare, desi nu atotcuprinzatoare, include motivele cele mai frecvente. Cel mai des întâlni motiv este o boala denumita purpura trombocitopenica (numar scazut de plachete) idiopatica (de cauza necunoscuta), PTI. Plachetele sunt celule sangvine al caror rol consta în coagularea sângelui. Anemia hemolitica (o boala ce consta în distrugerea celulelor rosii) necesita scoaterea splinei pentru a preveni sau a scadea necesarul de transfuzii.  De asemenea, boli ereditare (genetice) ce afecteaza forma celulelor rosii, boli cunoscute ca sferocitoza, siclemie sau talasemie, pot necesita extragerea splinei. Adesea, pacienti cu cancer al celulelor ce lupta cu infectiile, cunoscut sub denumirea de limfom, sau cu anumite tipuri de leucemie, necesita scoaterea splinei. Atunci când splina se mareste, scoate din circulatie uneori un numar prea mare de plachete din sânge si trebuie eliminata. Uneori splina este scoasa pentru a diagnostica si trata o tumoare. Uneori fluxul sanguin catre splina este întrerupt (infarct) sau artera se expansioneaza în mod anormal (anevrism), iar splina trebuie scoasa.

Cum sunt descoperite aceste probleme?

O evaluare completa include în mod obisnuit o numaratoare completa a sângelui, o vizualizare directa a celulelor sangvine plasate pe o sticla subtire denumita “frotiu” si o examinare a maduvei osoase. Uneori examinarea cu ultrasunete a splinei dumneavoastra, o tomografie computer tomograf (scanare CT), examinare imagistica prin rezonanta magnetica (RMN) sau scanare nucleara este necesara.

Care sunt avantajele splenectomiei laparoscopice?

Rezultatele pot varia în functie de tipul de procedura si starea generala a pacientului. Avantajele obisnuite sunt:

• Mai putina durere postoperatorie
• Se educe durata spitalizarii
• reluare mai rapida a alimentatiei normale, cu alimente solide
• reluare mai rapida a activitatilor normale
• Rezultate cosmetice îmbunatatite

Sunteti un candidat pentru splenectomia laparoscopica?

Majoritatea pacientilor pot suferi o splenectomie laparoscopica. Desi experienta chirurgului este cel mai important factor pentru un rezultat favorabil, dimensiunea splinei este factorul care determina decizia scoaterii splinei laparoscopic. Atunci când dimensiunea splinei este extrem de mare, tehnica laparoscopica este dificil de efectuat.

Ce pregatiri sunt necesare?

• Pregatirile preoperatorii includ analize sangvine, evaluare medicala, radiografie pulmonara si EKG, depinzând de vârsta si starea dumneavoastra generala.
• Daca este posibil, imunizarea cu un vaccin pentru a preveni infectiile bacteriene dupa extragerea splinei ar trebui facuta cu doua saptamâni înainte de operatie.
• Transfuziile sangvine si/sau produsele de sânge cum ar fi plachetele pot fi necesare în functie de boala dumneavoastra.
• Chirurgul dumneavoastra va poate cere sa aveti colonul complet gol si intestinele curate înaintea operatiei. Se poate sa vi se ceara sa beti numai lichide clare pentru una sau mai multe zile înainte de operatie.
• Este recomandat sa faceti dus în seara dinainte sau în dimineata zilei operatiei.
• Dupa miezul noptii, în noaptea dinaintea operatiei, trebuie sa nu mâncati si sa nu beti nimic în afara medicamentelor pe care chirurgul dumneavoastra v-a permis sa le luati cu o înghititura de apa în dimineata operatiei.
• Medicamente precum aspirina, anticoagulante, medicatia anti inflamatoare (medicatia pentru artrita) si vitamina E trebuie sa fie oprite temporar pentru câteva zile pana la o saptamâna înaintea operatiei.
• Renuntati la fumat si cereti tot suportul de care aveti nevoie acasa.

Cum se efectueaza splenectomia laparoscopica?

Va veti afla sub anestezie generala si veti fi complet adormit. Un trocar (tub gol) este introdus în abdomen de catre chirurgul dumneavoastra si abdomenul dumneavoastra va fi umflat cu dioxid de carbon gaz pentru a crea spatiu pentru operatie. Un laparoscop (un telescop mic conectat la o camera video) este introdus prin trocar, oferind chirurgului o vedere marita a organelor interne ale pacientilor pe un monitor TV. Câteva canule diferite sunt introduse pentru a permite chirurgului sa lucreze înauntru si sa scoata splina. O cautare a splinelor accesorii (aditionale) va fi efectuata, întrucât 15% din populatie are astfel de spline mici în plus. Dupa ce splina este izolata de toate organele cu care vine în contact, este introdusa într-o punga speciala. Punga ce contine splina este trasa în sus printr-una din gaurile mici din abdomen, dar prin cea mai mare dintre acestea. Splina este rupta în bucati mici (morselata) în aceasta punga speciala si extrasa complet.

Ce se întâmpla daca operatia nu poate fi efectuata sau finalizata prin metoda laparoscopica?

La un anumit numar de pacienti metoda laparoscopica nu poate fi efectuata. Factori ce pot creste posibilitatea alegerii sau convertirea la procedura “deschisa” pot include obezitate, antecedente de chirurgie abdominala care a provocat aparitia unui tesut cicatriceal dens, imposibilitatea vizualizarii organelor, probleme legate de sângerare în timpul operatiei.Decizia de a efectua o interventie deschisa este luata de chirurgul dumneavoastra fie înainte de, fie în timpul operatiei propriu – zise. Atunci când chirurgul considera ca este mai sigur sa converteasca o procedura laparoscopica într-una deschisa, nu este vorba despre o complicatie, ci mai degraba de o judecata chirurgicala corecta. Decizia de a converti într-o operatie deschisa este strict bazata pe siguranta pacientului.

La ce ma pot astepta dupa operatie?

Dupa administratie vi se vor administra fluide intravenoase în brat. S-ar putea sa aveti un tub plasat în stomac ce iese prin nas pentru a preveni voma sau sângerarea gastrica, întrucât stomacul se poate umple cu sucuri si se poate sa nu se goleasca în mod adecvat dupa operatie. Nu toti chirurgii folosesc acest tub. Vi se va administra medicatie antalgica pentru a usura disconfortul pe care îl veti resimti din cauza inciziilor mici. Va trebui sa va anuntati asistenta medicala si chirurgul în legatura cu necesitatea administrarii medicatiei antalgice, întrucât fiecare are un prag dureros diferit.

La domiciliu…

În mod obisnuit, odata ce ati ajuns acasa, puteti face urmatoarele lucruri, dar fiecare situatie difera si activitatile de „acasa” trebuie discutate cu medicul dumneavoastra.

• Activitati: puteti merge si urca scarile,puteti face dus (nu baie în cada o saptamâna)
• Majoritatea pacientilor pot relua condusul autoturismului la 5 pâna la 7 zile de la operatie. Ar trebui sa nu luati medicatie antalgica atunci când conduceti.
• Regimul alimentar: normal
• Functia intestinala: este obisnuit sa fiti constipat temporar dupa operatie, mai ales când luati medicatie antalgica. Este important sa beti multa apa si sa aveti în alimentatie suficiente fibre. Chirurgul dumneavoastra va poate sfatui în legatura cu mijloacele ce pot ajuta functia intestinala post operator. Întrebati chirurgul înainte de a lua purgative.

Ce complicatii pot aparea?

Complicatiile secundare splenectomiei laparoscopice sunt rare, dar ar trebui sa va consultati chirurgul referitor la posibilele complicatii ce pot aparea în cazul dumneavoastra. Posibilele complicatii pot include infectii la locul introducerii trocarului, pneumonia, sângerare interna, infectie intra abdominala în locul unde se afla splina. Pancreasul se poate inflama, cu aparitia pancreatitei. Probleme ce pot aparea câteva luni sau chiar ani mai târziu sunt herniile în locurile introducerii trocarelor si infectii grave în tot organismul.

Când sa va sunati medicul?

Sunati neaparat chirurgul dumneavoastra daca prezentati una din urmatoarele:

• Febra persistenta peste 39 C (101 F)
• Sângerare din rect
• Balonare abdominala accentuata
• Durere ce nu cedeaza la medicatie
• Greata persistenta sau voma
• Frisoane
• Tuse persistenta sau dificultati respiratorii
• Scurgere purulenta (puroi) din oricare dintre incizii
• Roseata ce înconjoara inciziile si care se înrautateste sau mareste
• Nu puteti mânca sau bea lichide.